Joc periculos


Încep exerciţii militare în Marea Neagră. Toate bune şi la locul lor. Dar Doamne apără şi păzeşte dacă fac ăştia vreo boroboaţă. Dacă din greşeală scapă vreo bombiţă?Toate conflictele armate au pornit de la greşeli minore, mai mult sau mai puţin intenţionate. Aşa că joaca asta în care ne arătăm fiecare  NATO şi Rusia, ce poate şi ce vrea e destul de delicată. Mai ales acum după ce vreo doi, trei şpriţari sau ismenari ne-a luminat cum e cu geopolitica şi cum Putin vrea gurile Dunării sau Republica Moldova. Asta nu era un secret pentru nimeni. „Mama Rusie” are încă nostalgia U.R.S.S.-ului aşa cum, să mă pardonaţi, Ungaria are nostalgia imperiului. De unde or şti ei ce vrea şi cum vrea Putin? Eu cred că nici Putin nu ştie. Nouă ne rămâne să stăm aci cuminţi şi să ne jucăm pac-pac, mai cu jucăriile noastre, mai cu ale prietenilor mai bogaţi în speranţa că nu ne vom juca niciodată pe bune. Că dacă va fi să fie…nu ştiu pe unde scoatem…vestonul. Dar ştiu că mulţi dintre papagali îşi vor ascunde  penele „mosaic de pădure”, se vor camufla în struţi şi vor spune „piua” la prima petardă.

Publicat în Ce s-a mai întâmplat recent? | Lasă un comentariu

Vanitas vanitatum omnia vanitas


Când îţi dau seama că totul este în zadar? Şi că totul se reduce la doar ce ai tu în jurul tău? Nu contează nimic pe lumea asta decât ceea ce iubeşti. Copilul…soţia…părinţii. Toate celelalte sunt adaos. Şi bani şi faimă. Nu pot să-I consider oameni pe cei care îşi abandonează copiii. Nu! Nu sunt oameni. Nu sunt nici animale. Sunt inumani. Şi după mine ar trebui spânzuraţi. De limbă. Ce să-ţi doreşti mai mult şi ce să fie mai de preţ decât sănătatea copilului tău. Cine poate să pună preţ pe tristeţea lui şi pe lacrimile lui? Nu mă întreba de râsul copilului meu şi de lacrimile mamei mele. Nu-mi cere să renunţ la una sau să mi-o doresc pe cealaltă. Cum să nu ajungi la nebuni când vezi ce face statul cu noi? Cum să fii optimist? Cum să mai poţi? Şi totuşi… Şi totuşi a mai trecut un an. Cu bune, cu nebuni. A mai trecut şi vor mai trece. N-ar trebui să ne pese de tot circul ăsta de doi bani care se face. Nu merită lichelele atîta atenţie! Mai mult ar merita…să nu zic cum.Toate ca toate noi şi ai nostril să fim sănătoşi. Că restul lumii…merită taxaţi când dau cu oiştea în gard. Atât! LA MULŢI ANI CU SĂNĂTATE . SĂ NE DEA DUMNEZEU TOT CE NE DORIM ŞI CEVA ÎN PLUS!

Publicat în Ce s-a mai întâmplat recent?, Uncategorized | Lasă un comentariu

ALEGERI


Toamna asta ar fi alegeri. O să fie ca la nuntă! „Something old (ăsta ar fi Vadim), something new (ăsta ar fi Meleşcanu), something borrow (ăsta ar fi Johannis că tot e neamţ) something blue (ăsta ar fi Ponta că tot vrea el referendum pentru cei cu sânge albastru). Aşa că până una alta se fac pregătiri. Şi ce pregătiri. Cu mascaţi pe la uşă, cu dosare, cu strigături, cu de toate. Să vedem cine o fi până la urma mirele. Că ofticata de serviciu rămâne bineînţeles Udrea. Să vedem ce s-o alege. Eu de participat nu particip. Păcat că n-au scos aia legea cu votatul pe internet că poate aşa le trimiteam şi eu darul. Dar aşa! Cu prezenţă nu mă bag. Măcar să nu mă calc pe urmă pe mână. Să facă ce-or vrea, să sevească sarmale şi mici pe la hramuri, să se înjure şi să strige în loc de dar sondaje de opinie măsluite. Eu propun ceva: „Să-i alegem pe toţi”. E prea frumos ce spun în campanie. Să fie toţi odată Preşedinte şi să-i vedem pe toţi la treabă. Măcar aşa …un an, doi. Şi de nu…vorba lu Fănuş Neagu: la bătut ţăruşi cu curu. Gol aş adăugă ca să ne distrăm şi noi. Aşa că ne aşteaptă o nuntă, urâtă, controversată, cu scandal şi păruială  unde mireasa clar nu mai e fată mare dar să fie fată cinstită. Chiar dacă o să fie şi bănuieli şi păruieli măcar e nuntă.

Publicat în Ce s-a mai întâmplat recent? | Etichetat | Lasă un comentariu

Haide mamă de Adrian Păunescu


Haide, mamă, haide, tată

Haide, mamă, haide, mamă, hai
Nişte linişte să-mi dai,
Haide, tată, haide, tată, hai
Nişte linişte să-mi dai.

Haide, mamă, haide, tată,
Mai priviţi-vă o dată
Şi, pe urmă, dacă-i bine,
Să mă faceţi tot pe mine.

Mi-aţi dat suflet, mi-aţi dat nume,
De când sunt şi eu pe lume,
Mi-aţi dat multe şi de toate,
Dar şi zbucium peste poate.

Bună ziua, noapte bună,
Separat şi împreună,
Dar şi bună dimineaţa,
Dragii mei, mai dragi ca viaţa.

Când mi-e jale, când mi-e teamă,
Ma gândesc la tine, mamă,
Când mi-e viaţa tulburată,
Ma gândesc la tine, tată.

Haide, mamă, haide, tată,
Mai cladiţi-mă o dată,
Fără nume şi avere –
Numai linişte v-aş cere.

Nu-mi ajunge tot ce este,
Caut veşnic o poveste,
Un ochi râde, altul plânge,
Pe-amândoi vă port pe sânge.

Că nici unul n-avem parte,
De la naştere la moarte
De o viaţă liniştită –
Frunza-n plop mereu se- agită.

Înapoi la tine ia-mă,
Să mă ştergi de lacrimi, mamă,
Lasă-ţi mâna să mă bată,
Să mă – nveţi cu viaţa, tată.
Bune, rele-amestecate,
V-aţi obişnuit cu toate.
Creşte noapte, creşte iască
Pe iubirea pământească.

Bate vântul dinspre viaţa,
Şi eu lacrimi simt pe faţă,
Dinspre moarte bate vântul,
Lăcrimează şi cuvântul.

Publicat în D-ale mele | Lasă un comentariu

Publicitatea măsii!


Nu v-aţi intoxicat de atâtea reclame de doi bani care se difusează până la exasperare? Eu m-am săturat de îmi vine să dau cu televizorul pe geam. Şi de multe ori am impresia că ăştia vor să ne vândă şi pe Dracu. De dimineaţă până seara ne bagă pe gât tot ce vor ei. O reclamă la un iaurt a fost interzisă pentru că spunea despre femei că asimilează mai greu calciu şi ei aveau soluţia miraculoasă. Vorba lui Moromete: pe ce te bazezi? S-a dovedit că nu s-a dovedit. Femeile nu asimilează mai greu calciu şi dacă totuşi ar face-o ar putea să urmeze o dietă normală. Oasele lor au grav de suferit fără iaurtul minune. Mai ales că acum au găsit exact locul cu probleme: şoldurile. Tot femeile sunt foarte infectate la aparatul urinar cu bacteria E. Coli. Ei au soluţia miraculoasă. Dar nici un studiu statistic serios care să le confirme afirmaţiile. Bărbaţii au prostată (Prostamol) şi sunt nişte zombi din cauza asta. Femeile la fel din cauza tranzitului intestinal lent (Tranzactiv).  Oasele noastre nu mai au nici o putere fără Artrostop, Eurovita, Cavit şi alte prostii de genul asta.
Dimineaţa nu ne mai trezim fără iaurturi cu cereale care să ne dea energie, fără suplimente alimentare. Mai lăsaţi-ne să dormim până la 9, 10 la o cafea naturală la ibric!
De parcă toată rasa umană a devenit nişte animale bolnave, incapabile să trăiască sănătos. Aparatul respirator e grav bolnav fără Olint HA, Bixtonim, Fluimucil. Ne tăvălim cu toţi în chinuri de durere fără pastilele de cap Antinevralgic, Nurofen, Piafen, Saridon, Neolin, Paduden. Răceala nu ne trece niciodată fără Modafen, Parasinus sau Fervex.
Oare chiar nimic nu mai putem face aşa cum făceam odată? Fără atâtea pastile şi suplimente alimentare? Nu ne putem spăla pe dinţi normal cu o pastă normală? Fără ştiinţă, fără fiţe, fără…baterii şi microcristale. O apă de gură (Listerine) curăţă 99,99% din bacteriile rămase în gură „după periaj”. Serios? Păi aş putea trăi liniştit dacă m-aş spăla cum trebuie şi mi-ar curăţa doar 98% din bacteriile rămase. Sau chiar 90%. Şi atunci aştia cu pasta de dinţi care curăţă 99% din bacterii cum rămâne?
Bătrânii nu mai au linişte din cauza oaselor şi a lipiciului pentru proteza dentară. Câţi pensionari din România îşi permit proteză dentară sau lipici Corega?
Tinerii nu se mai pot distra fără Lays, ChioChips, Bakerolls, Kubeti Stix, Nescafe 3 în 1 (adică 30 de chimicale într-un singur plic) şi sandwitch-uri hormonate.
Copiii nu mai mănâncă decât mezeluri pline de apă şi margarină cu Omega3 (şi ceva plastice) nu mai dorm decât cu scutec din microfibre. Nu mai beau altceva decât Tedi, Capy şi lapte cu cacao. Nu mai zâmbesc fără Minimarţieni cu Echinaceea, Panadol, Nurofen cu gust de te miri ce, fără Milupa, Danone de băut, fără Nestle şi fără Dalin.
Nu mai putem trăi fără geluri miraculoase, fără tigăi din aliaj de navă cosmică, fără aparate minune, discuri şi centuri, fără saltele italiene cu memorie şi perne de îndreptat coloana. De parcă toţi am fi nişte handicapaţi fără imunitate, cocoşaţi, cu dureri de spate, cu grave probleme de sănătate şi carenţe de calciu, fier şi vitamine. La toţi ne miroase gura şi sângerează gingiile fără Colgate, Aquafresh, Sensodyne, Parodontax, fără să mestecăm Orbit. Piciorele se umflă fără Lioton, Diclac Gel şi fac ciuperci fără Lamisil. Pielea e plină de pete şi erupţii fără Dermaspray. Mirosim grav a transpiraţie fără deodorante cu tehnologie MotionSense. Sunt unele care elimină transpiraţia datorată de stres! Dar aia datorată unui fotbal în spatele blocului cu ce o tratăm? Nu cred că-i o idee bună un antiperspirant care durează 48 de ore (Rexona). Nu mai bine ne spălăm între timp?
Avem toţi, şi bărbaţi şi femei, părul ca sârma, nespălat, nehidratat, plin de mătreaţă, fără strălucire şi care nu „inspiră” sănătate. Au ei soluţia: şampoane cu extract de Eucalipt, Jojoba, Ylang-ylang, floare de Lotus, cu cheratină lichidă, cu uleiuri fine, cu particule de „draci bălţaţi”.
Casele noastre sunt pline de bacterii, mucegai şi de praf. Nu ştiu ce ne-am face fără Domestos, Ariel (cu capsule), Dero cu 5 plante, Bonux cu Magnolie, Ajax, Savo, Mister Musculo, Vanish şi Fairy, fără mopuri minunate cu aburi, fără aspiratoare performante. Ba mai mult în casele noastre miroase de îţi mută nasul. Fără odorizante „fără număr, fără număr” ar fi vai de noi.
Nu-i destul să speli rufele, trebuie şi balsam cu atingere catifelată, fără Silan sau Coccolino degeaba te apuci de spălat rufe.
Ştim să gătim şi fără pungi magice, fără sosuri sau condimente pline de sare, fără glutamat.
Nu mâncăm ca sparţii de cinci ori pe zi ca să ne trebuiască Fiobilin. De ce nu spune nimeni să mâncăm echilibrat şi normal. Să facem mişcare zilnic.
Nu ne mai trăim sentimentele şi relaţiile normal. Avem nevoie de bomboane cu cremă fină, învelite în cremă fină, tăvălite în cremă fină (Milka, Tofee, Joe, Poiana), de cornuri cu cremă, de credit să schimbăm povestea.
Mare parte sunt dovedite clinic. De către cine? Prin ce metode, ce eşantion, ce rată de eroare?
Mă mir cum dracu am trăit noi până acum? Cum nu ne-am înbolnăvit grav de toate bolile Pământului, cum nu ne-am tăvălit în chinuri de durere. Cum a supravieţuit specia asta fără produsele astea miraculoase?
Ştim! Bătrânii ne sunt bolnavi, la copiii le trebuie multe şi de toate. Aşa că mai lăsaţi-ne în pace cu toate rahaturile voastre frumos ambalate şi frumos mirositoare. Trăim după câţi bani avem, cu greutăţi şi probleme mai grave decât ce săpun sau şampon să ne cumpărăm. Chiar credeţi că doctorii noştri sunt tâmpiţi şi nu ştiu ce pastilă să ne dea, chiar credeţi că ne îndopăm toată ziua cu de toate? Că am degenerat în aşa hal încât fără descoperirile voastre de doi bani am fi morţi? Chiar credeţi că nu mă pot şterge la …Doamne iartă-mă decât cu hârtie parfumată, cu dublu strat, imprimeuri şi modele florale desenate?

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Despre maghiarii din ROMÂNIA


Relaţiile tensionate ale  maghiarilor din România cu locuitorii români durează de foarte multă vreme, dacă vreţi încă de când au ajuns pe teritoriul Transilvaniei de astăzi, de la descălecat.
Aduşi de primii regi ai Ungariei la frontierele regatului pentru a le păzi, maghiarii au bănuit că aceste teritorii  nu sunt ocupate de nimeni, că eventuala populaţie  s-ar fi retras odata cu retragerea aureliană din 273 e.n., şi în consecinţă maghiarii ar fi primii şi singurii stăpâni ai acestor teritorii. Sunt chiar istorici care au încercat să demonstreze asta.
Izvoarele istorice, însă, îi contrazic. Logica firească a istoriei îi contrazic. Nu, n-au fost primii aici în Transilvania, au fost stăpâni doar în virtutea privilegiilor primite de la regii Ungariei, doar pentru că aşa s-au crezut ei vreme de aproape 1000 de ani. Doar pentru că au făcut parte dintr-un imperiu s-au crezut “imperatori”. Românii au fost dintotdeauna majoritari. Şi teritoriu a fost bineînţeles locuit de români.
Am câştigat Ardealul, Banatul, Crişana şi Maramureşul în Primul Război Mondial, în urma Tratatului de la Trianon.
Gata! Ajungă-vă! Acolo s-a terminat cu Imperiul Austro-Ungar. Popoarele şi-au recâştigat dreptul la libertate. Ei chiar şi acum mai suferă că nu mai sunt imperiu. Mai au nostalgii din vremea când făceau legea doar pentru că erau sprijiniţi de la Viena? Ce nu le este clar oare maghiarilor din România? Că suntem stat naţional? Că teritoriul este indivizibil? Că nu le dăm autonomia aşa cum o cer ei?

Chiar credeţi că românii din Ardeal uită cât de “cuminţi” aţi fost voi? Chiar credeţi că uităm cum era pe vremea stăpânirii austro-ungare din Transilvania? Că românii nu aveau voie să-şi vorbească limba maternă sau să-şi îmbrace straiul. Că am fost consideraţi cetăţeni de mâna a doua la noi acasă. Că uităm cum ne-aţi călcat în picioare şi limba şi obiceiurile, cum ne-aţi umilit bătrânii, tinerii şi copii? Şi acum dacă vă lasăm în pace cereţi tot mai mult. Păi ce mai vreţi? Chiar credeţi că uităm cum aţi găsit de cuvinţă să aplicaţi prevederile Dictatului de la Viena? Că v-aţi urcat cu bocancii pe o populaţie lasată fără apărare, că ne-aţi ucis şi ne-aţi furat, că aţi invadat un teritoriu demilitarizat? Şi dacă stăpânii trecători vă dă avânt doar pentru bruma de voturi pe care le vindeţi la patru, cinci ani chiar credeţi că fără voi nu se poate?
Armata Română nu este o armată de ocupaţie, este şi a fost o armată de eliberare. Şi în Ardeal şi în Basarabia. Voi aţi trimis o armată de ocupaţie peste un teriotoriu cedat fără luptă şi de bunăvoie.
Vreţi Ţinut Secuiesc? Îl aveţi! Secuiesc sau  românesc sunte-ţi în Romania. Cui nu-i convine să ne lase pe noi aci, cu ale noastre.

Publicat în Ce s-a mai întâmplat recent? | Etichetat , , | Lasă un comentariu

De Ziua Femeii


FEMEIE EŞTI – Adrian PĂUNESCU

Aşa e mama, şi a fost bunica
Aşa suntem femei între femei,
Fără nimic
Şi nu însemnăm nimica
Doar nişte ele, ce-i slujesc pe ei.
Suntem veriga firului de aţă
Din fiecare lanţ făcut din doi,
E greu cu noi, femeile, în viaţă,
Dar e şi imposibil fără noi.
Ei neglijenţi pe cât sunt ele calme
Şi încurcând, ce le limpezesc
Ei – numai tălpi şi ele – numai palme
Acesta e destinul femeiesc
În fond ce fac femeile în lume?
Nimic măreţ, nimic impunător
Schimbându-şi după ei şi drum, şi nume,
Pun lucrurile doar la locul lor.
Cu atâţia paşi câţi au făcut prin casă
Şi pentru care nici o plată cer,
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă
Ar fi ajuns şi dincolo de cer.
Ei fac ce fac, şi tot ce fac se vede
Când strică ei-repară ele tot,
De aceea, nimeni nu le crede
Când calm îmbătrânesc şi nu mai pot.
Aşa e mama şi a fost bunica,
Aşa şi eu la rândul meu voi fi.
Ce fac în fond femeile-nimica
Decât curat, şi uneori copii.

DURERE FEMEIASCĂ – Tatiana STEPA

Muncim ca nişte sclave zi de zi
Frumoase am fost pe cel dintâi traseu
Şi  condamndarea de a ne urâţi
Chiar voi ce ne iubiţi, ne-o daţi mereu.

Stam în picioare de cu zori
Şi vă miraţi că nu mai sunt subţiri
Dar voi  care vă credeţi tot feciori
De ce nu arataţi ca nişte miri?

Pe unde ne  daţi dreptul de-a munci
Lucram istovitor cu voi în rând
Din când în când  în burţi de daţi copiii
Iar voi plecaţi la altele, râzând.

V-am tot  iertat, v-am tot acoperit
Şi să mai amânăm nu-i înţelept
Ar fi să  recunoaştem,în sfârşit
Femeia n-are totuşi, niciun drept.

Şi uneori  păcătuim curat
Crezând prin lacrimi mari de ochi atei
Că însuşi Dumnezeu  este bărbat
Şi nu le înţelege pe femei.
……………………………………………………
Ne-nvinge viaţa fără rost
Şi voi  ne-nvingeţi într-un mod câinesc
Trăim ca nişte văduve de front
Şi mâinile  mereu ni se aspresc.

Acum când auziţi acest reproş
Priviţi  fără privire înapoi
Încuviinţaţi din cap, mărinimoşi
Şi credeţi că nu-i  vorba despre voi.

Şi totuşi este vorba despre toţi
Sunteţi la fel de  răi şi de flămânzi
Durerea femeiască pentru soţi
E-un credit fără giruri  şi dobânzi.

Vă e urât cu noi, vă e urât
Şi ne-aţi ucide, dragilor  bărbaţi
Noi nu vă mai rugăm,decât atât
Puteţi să ne jigniţi, să  ne-njuraţi
Dar faceţi-o cu tonul coborât
Şi până adorm copiii, aşteptaţi.

Publicat în D-ale mele | Etichetat , | Lasă un comentariu